Și când spunem mare, ne referim nu doar la suprafața totală de 695 de hectare pe care o ocupă, ci și la faptul că, Tinovul de la Poiana Stampei, reprezintă cea mai mare rezervație de turbă din România. Per total, în Țara Dornelor, au fost semnalate 23 de tinovuri. Două dintre acestea, Tinovul Mare de la Poiana Stampei și Tinovul Mic de la Șaru Dornei, se pot și vizita, de-a lungul unor poteci din lemn, care le străbat. Iar pentru că li s-a dus vestea, cele două tinovuri din Țara Dornelor sunt luate la pas de tot mai mulți drumeți. 

Poteca tematică Tinovul Mare Poiana Stampei a fost amenajată de-a lungul unui traseu de vizitare care se desfășoară, liniar, pe un podeț de lemn care traversează tinovul, pe o distanță de aproximativ 1 kilometru. Starea podețului este foarte bună, acesta fiind refăcut complet în vara anului 2020. De-a lungul podețului din lemn, din loc în loc, vei întâlni panouri de interpretare turistică, în limba română, ce îți vor oferi informații importante despre tinov: cum s-a format, ce plante și animale se adăpostesc aici și de ce e important să păstrăm acest loc așa cum l-am găsit. 

Tinovul este o zonă umedă și mlăștinoasă în care se acumulează turba. De aici și denumirea mai populară de turbării. Care nu sunt altceva decât soluri bogate în materie organică provenită de la plante, slab sau deloc descompusă din cauza lipsei oxigenului. Turba este un tip de cărbune inferior care se utilizează ca îngrășământ natural în agricultură, combustil cu valoare calorică scăzută, sau în obținerea fibrelor textile. În construcții este folosită ca izolator termic la geamuri sau pivnițe, ca așternut absorbant sau sub formă de plăci ori cărămizi de construcție. De asemenea, fibrele și praful de turbă sunt adesea utilizate la ambalarea obiectelor fragile.

Zona e destul de izolată și e potrivită pentru cei care vor să petreacă câteva zile relaxante în natură sau să viziteze locurile din apropiere: Colibița, Vatra Dornei, Transrarău, Pietrele Doamnei sau Piatra Șoimului. 

Un pod de lemn lung de aproximativ 2 km traversează pădurea, șerpuind printre pini, mușchi, ferigă și tufe de merișoare. Din loc în loc întâlnești panouri cu poze și informații care te pun la curent cu fauna și flora specifică. Pădurea mi-a părut tânără pentru că pinii toți erau trași printr-un inel. Însă în realitatea nu-i ușor să-ți dai seama de vârsta arborilor. Din cauza solului acid, pinii din rezervația Tinovul Mare cresc mai greu iar circumferința tulpinilor nu depășește 22 cm. Din acest motiv arborii tineri pot fi confundați ușor cu cei bătrâni care pot ajunge chiar la 100 de ani. 

Dacă ajungi în zonă, fă un popas în Poiana Stampei ca să vizitezi Tinovul Mare. Vei găsi aici un loc liniștit în care te poți bucura de natură și de un aer proaspăt cum numai în Bucovina găsești.