Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii. Zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu, atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate. În Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, un adevărat centru SPA, frecventat de cei mai înstăriţi locuitori ai Daciei romane. Numele dacic, Germisara, atestă faptul că dacii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru balnear de lux pentru acea perioadă.

Potrivit arheologilor, băile de la Germisara erau dispuse pe două niveluri. Cel superior consta într-un sistem de camere de baie, din care s-au păstrat fundaţiile, o parte a elevaţiei, podeaua şi canalele. Aici au fost descoperite altarele sau bazele de statui, precum şi statuia de marmură a Dianei. La nivelul bazinului natural au fost săpate în stâncă mai multe camere de baie care comunicau între ele. Întreaga zonă era sacră, iar centrul cultului îl constituia bazinul natural, craterul din care izvora apa. Primele descoperiri arheologice importante din Geoagiu Băi datează din anii 1930. Dovadă importanței complexului stau cele 11 plăcuţe votive din aur, 600 de monede, numeroase altare și monumente dedicate zeităţilor şi nimfelor și alte obiecte antice ce au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. 

Staţiunea înfiinţată peste ruinele băilor antice de la Germisara s-a dezvoltat la începutul secolului trecut. În deceniile următoare, noile construcţii au acoperit, potrivit arheologilor, o parte însemnată din teritoriul vechii aşezări. Izvoarele termale care ajungeau în trecut şi în bazinul natural au fost captate şi folosite la alte bazine. La sfârşitul anilor 1980, fundul craterului a fost reamenajat şi transformat într-o piscină construită din beton, care nu are însă nimic în comun cu înfăţişarea arhaică a bazinului. 

Turiștii ce ajung în zonă mai pot vedea și Biserica Rotonda, una dintre cele mai vechi biserici medievale din țară, ridicată, se pare, de către cruciaţii ce se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. În aceeaşi curte se află o altă biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea, ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane. O altă atracție turistică importantă din zonă este și Cetatea Ardeu, aflată la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Geoagiu. Aici au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterie şi numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur şi obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol strategic pentru că se afla în apropierea vechilor exploatări aurifere din Munţii Apuseni.