Castelul Peles este unul dintre cele mai importante muzee din tara, fiind si locul unde si-au petrecut ultimele clipe si cativa monarhi ai Romaniei printre care si Regele Carol I, care a murit aici in 1914. Castelul este amplasat in Sinaia la 44 km de Brasov si la 122 km de Bucuresti. Castelul a fost construit după planurile arhitecților Johannes Schultz și Karel Liman și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena. În 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul l-a văzut ca pe un „sediu” al noii dinastii. 

Locatia castelului a fost aleasa de printul german Carol I de Hohenzollern (ce urma sa devina rege) iar numele lui a fost preluat de la cel al raului ce curge prin curtea acestuia. Castelul a fost construit din lemn, piatra, caramida si marmura si are peste 160 camere. Stilul predominant este cel al Renasterii Germane insa se pot identifica si elemente ale stilurilor Renascentist Italian, Gotic, Baroc German, si Francez Rococo. Castelul Peles este inconjurat de sapte terase decorate cu statui (apartinand sculptorului Italian Romanelli), fantani sculptate in piatra, vase ornamentale si marmura de Carara. Arhitectii au utilizat din abundenta decoratiunile din lemn atat la exterior cat si in interiorul castelului si acest lucru ofera un aspect cu totul special cladirii. 

Este interesant de observat că Nicolae Ceauşescu a vizitat castelul destul de rar. O poveste care circula în anii ‘80 spunea ca soţii Ceauşescu ar fi dorit să-şi stabilească o reşedinţă de protocol la Peleş. Cunoscându-se faptul că aceștia aveau mania de a ordona tot felul de demolări și schimbări, muzeografii i-au speriat spunându-le că în interiorul Castelului este o ciupercă ce atacă elementele din lemn și este foarte dăunătoare omului. În fapt, adevărul este că o ciupercă atacase grinzile clădirii din cauza umezelii și a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucrările de restaurare, fiind înlocuită structura de rezistență din holul de onoare și din sufrageria de la parter. Prudenți, soții Ceaușescu au petrecut o singură noapte la Castel, dormind în Foișor. După Revoluția din decembrie 1989, Castelul Peleș și Pelişorul au fost reintegrate în circuitul turistic. În 2006, guvernul român a anunțat retrocedarea castelului fostului rege Mihai I de România. Imediat după retrocedare au început negocierile și Peleșul a revenit în proprietatea statului român ca muzeu istoric. În schimb guvernul român a acordat 30 de milioane de euro Casei Regale a României.

Cele mai importante săli de vizitat sunt:

  • Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri şi statuete. Plafonul mobil din sticlă, acţionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să admire seninul cerului în nopţile de vară. A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.
  • Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, având coperţi din piele şi gravate cu litere de aur. Chiar şi pentru cei mai putin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie: uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărţi, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.
  • Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 – 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene şi orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai preţioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în România.
  • Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala.
  • Sala Florentină, denumită şi Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre şi decoraţiunile în stilul neorenaşterii italiene.
  • Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo.
  • Sala de teatru are 60 de locuri şi loja regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.
  • La etajul I se află Sala de Concerte, amenajată în 1906, în care se găsesc un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Bluthner şi o orgă Rieger cu două claviaturi.
  • Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I.